Falimentul unei nopti de vara
Am privit hartia de somatie primita in zori de la tribunal: evacuare imediata pentru neplata chiriei pe ultimele patru luni. O bucata de hartie cenusie, cu un antet birocratic si rece, care punea capat definitiv iluziei mele de independenta. Cu o jumatate de an in urma, cand parasisem casa parinteasca si refuzasem sa intru in afacerea cu cereale a tatalui meu, eram convins ca voi trai doar din speculatiile de la bursa. Credeam ca un spirit analitic, capabil sa anticipeze fluctuatiile actiunilor ca pe niste teoreme matematice, poate domina mecanismul orb al banului. Realitatea se reducea acum la o valiza de carton si la o foame cronica.
In aceeasi seara am intalnit-o la cazinou, unde mersesem cu ultimii mei bani, sperand intr-o lovitura de noroc salvatoare. Purta o rochie din matase alba, care ii lasa umerii goi, si avea acel aer de plictis de lux pe care doar persoanele obisnuite cu bogatia il pot afisa fara sa para ridicole. Juca la ruleta cu o indiferenta totala, aruncand fisele mari, de valoare, ca si cum ar fi fost simple bucati de sticla. Cand bila a cazut pe numarul meu, treizeci si sase, si am strans castigul, s-a intors spre mine si m-a privit cu o curiozitate amuzata.
"Ai castigat o suma frumoasa, domnule", mi-a spus ea, aprinzandu-si o tigara cu gesturi lente, aristocratice. "Dar ai ochii unui om care joaca ca sa isi plateasca datoriile, nu ca sa se distreze. Jocul din disperare este intotdeauna ratat."
Cuvintele ei m-au lovit direct in mandrie. Ca sa ii demonstrez ca banii nu au nicio valoare pentru mine, am lasat intregul castig pe masa, pe aceeasi culoare neagra, si am privit cum bila se invarte din nou. Am pierdut totul intr-o secunda. M-am intors spre ea, am zambit detasat si i-am raspuns: "Banii sunt doar o fictiune. Singurul lucru care conteaza este fiorul incertitudinii".
Din acea noapte, ea a devenit obsesia mea. Ca sa fiu primit in anturajul ei, ca sa pot pretinde ca sunt un barbat din aceeasi lume, am inceput sa duc o viata dubla. Ziua faceam imprumuturi disperate la camatari, semnam polite fara acoperire si vindeam si ultimele haine de valoare, iar noaptea o insoteam in restaurantele scumpe, comandam sampanie si pretindeam ca sunt un investitor de succes. Intre noi se nascuse o relatie stranie, o aspiratie reciproca spre distrugere. Ma lasa sa o strang in brate pe terasa hotelului, soptea ca ma iubeste pentru nebunia mea, dar a doua zi ma lasa sa astept ore in sir pe peron, doar pentru a pleca cu masina unui bancher batran.
Scadenta a venit azi-dimineata. Camatarii au venit la usa mansardei mele, mi-au luat si putinele lucruri ramase si mi-au spus ca daca nu platesc restul sumei pana diseară, voi fi denuntat pentru inselaciune. Eram terminat. Am alergat la ea, convins ca dragostea ei ma va salva, ca va intelege sacrificiul meu si ca va achita acea suma, infima pentru ea, dar uriasa pentru mine.
Am gasit-o in holul hotelului, inconjurata de valize. Pleca la jocurile de noroc din strainatate. Cand i-am explicat, cu vocea tremurand de umilinta, situatia in care ma aflam din cauza ei, s-a uitat la mine cu o raceala glaciara, ca la un strain care indraznea sa o plictiseasca cu mizeriile lui materiale.
"Ai fost un partener de vacanta placut", mi-a spus ea, punandu-si manusile de piele. "Dar ai facut o greseala impardonabila, ai crezut ca jocul nostru a fost realitate. Eu nu platesc datoriile barbatilor care nu stiu sa piarda cu eleganta."
A urcat in masina si a plecat, lasand in urma doar un nor de praf si mirosul greu de benzina arsa. M-am intors pe jos spre oras, pe sub soarele arzator al amiezii. Peste cateva ore voi fi arestat, viata mea va fi distrusa definitiv, iar numele meu va fi terfelejit in ziarele de scandal. Si totushi, simteam o liniste ciudata. Ea crezuse ca ma lasa ingenuncheat, o victima a propriei mele naivitati. Dar gresise. In acea secunda de abandon total, am inteles ca prabusirea mea era perfecta. Ii demonstrasem ca sunt capabil sa imi distrug viata doar pentru a trai o singura luna la intensitatea fanteziilor ei. Intrasem in joc ca un sarman provincial si iesisem din el ca un invins magnific.