UN ADEVAR SPUS PREA CALM

POVESTEA 193

El era privit drept un om de bun-simț. Nu ridica vocea, nu făcea promisiuni extravagante și evita opiniile care ar fi putut stârni discuții inutile. În societatea lor, asemenea calități inspirau încredere.

Ea nu inspira liniște în același fel. Avea o minte prea rapidă pentru conversațiile obișnuite și o sinceritate care transforma observațiile simple în mici provocări. Unii o admirau. Alții o considerau ușor incomodă.

El o considera interesantă. Dar interesul nu este întotdeauna suficient.

S-au întâlnit frecvent în aceleași vizite și aceleași plimbări respectabile unde conversația trebuia să rămână agreabilă și lipsită de surprize. Totuși, între ei apărea uneori o notă diferită.

Într-o după-amiază liniștită, ea a spus cu o naturalețe aproape absentă.

- Cred că există două feluri de oameni. Cei care își spun gândurile când contează și cei care preferă să le explice mai târziu.

El a râs ușor și a întrebat care dintre aceste tipuri i se pare mai înțelept.

Ea a ridicat din umeri.

- Depinde dacă explicația vine la timp.

Acea conversație ar fi putut continua. Dar el a ales o altă temă, mai sigură.

Câteva săptămâni mai târziu, ea a anunțat logodna cu un domn cunoscut pentru deciziile lui rapide și lipsa completă de ezitare.

El a oferit felicitările necesare și a făcut câteva observații politicoase despre compatibilitatea lor.

Nimic din comportamentul lui nu sugera vreo neliniște.

Abia când s-au întâlnit ultima dată, înainte de plecarea ei, conversația a devenit mai serioasă decât era convenabil.

- Îmi dau seama acum, a spus el cu o sinceritate neașteptată, "că unele lucruri ar fi trebuit spuse mai devreme."

Ea nu părea surprinsă.

- Înțeleg, a răspuns calm.

El a continuat, poate cu prea multă seriozitate.

- Cred că am fost prea prudent.

Ea l-a privit cu acel zâmbet ușor care nu conținea nici reproș, nici satisfacție.

- Nu, a spus ea. "Ați fost perfect consecvent."

El a așteptat câteva secunde.

- Și asta nu e bine?

Ea a răspuns simplu.

- Este foarte bine. Doar că uneori consecvența arată exact cine nu va face niciodată primul pas.

După aceea conversația s-a încheiat cu aceeași politețe impecabilă care îi caracterizase mereu.

În societatea lor, asemenea momente nu produceau scandal. Doar claritate.