Intr-un tinut in care juramintele cantareau mai mult decat aurul, iar oamenii le incalcau la fel de des, umbla un strain. Isi castiga traiul din promisiuni rupte. Nu le facea el, si le incheia.

A ajuns intr-un oras mic. Portile erau deschise, dar nimeni nu parea grabit sa intre sau sa iasa. Pe poarta atarna o placa: "Nu jura". Strainul a zambit stramb. Inauntru, oamenii vorbeau putin si evitau sa se priveasca in ochi. Cand o faceau, era doar pentru o clipa. Destul cat sa confirme ceva si sa regrete imediat.

- Ce ati facut? a intrebat strainul. Nimeni nu a raspuns pana cand un copil a spus ca nu ei au facut, si cei care tin minte. Cu ani in urma, orasul facuse un legamant. Au cerut ordine si stabilitate. Fara tradari si fara minciuni. Si au primit prea bine. De atunci, orice promisiune spusa in oras nu mai putea fi incalcata.

- Suna ideal, a spus strainul. Dar o femeie i-a raspuns ca asta i-a distrus. Daca spui "ma intorc imediat", trebuie sa te intorci. Daca spui "nu te voi uri niciodata", nu mai poti. Si daca minti, nu mai esti tu. Strainul a vazut pe cineva care incalcase o promisiune. Statea nemiscat. Chipul ii era neted, dar ochii erau plini de ceva vechi.

- Ce esti? a intrebat strainul. Capul s-a intors incet. "Ce ramane", a venit raspunsul. "Din ce spuneti si nu faceti". Noaptea, orasul nu dormea. Prea multe cuvinte atarnau in aer, grele ca niste datorii. Strainul a iesit pe strazi si a vorbit cu umbrele. Le-a spus ca ele doar pastreaza promisiunile.

Dimineata, piata era plina. Strainul statea in mijloc si a spus ca o sa incheie legamantul. Oamenii nu credeau ca se poate rupe. "Nu-l rup", a raspuns el. "Il inchei". A ridicat din umeri si a facut o promisiune. Linistea a devenit taioasa. A privit spre cei care tin minte si a spus clar: "Promit ca nimeni din acest oras nu va mai face vreodata vreo promisiune."

Ceva s-a rupt. O presiune a disparut brusc. Umbrele s-au retras. Cei care tin minte au cazut in genunchi. Greutatea i-a parasit. Strainul i-a privit lung. Erau fara promisiuni, dar nu neaparat liberi. La plecare, nimeni nu l-a oprit. Placa de fier cazuse. In locul ei scria: "Ai grija ce spui".

Pe drum, vantul a adus un ecou. "Tu ai facut o promisiune. Si daca o incalci?". Strainul nu s-a oprit. A privit inainte. "Atunci o sa va intalnesc din nou. Si data viitoare… poate nu mai plec."