Vorbiseram de vreo doua saptamani. Chimie buna, glume, aceleasi seriale, acelasi umor. Ziceam ca e prea frumos ca sa fie adevarat. Stabilim intalnirea. Eu, pregatit. Ea, intarzie putin. Apare o fata. Seamana, dar parca nu chiar. Se aseaza, zambeste.

- Hei, scuze, eu sunt sora ei. A avut o urgenta si m-a rugat sa vin sa-ti spun personal.

Eu am ramas blocat.

Ea a continuat senin.

- Dar am zis ca daca tot am ajuns... hai sa nu stric seara.

Si chiar n-a stricat-o. A comandat, a vorbit, era simpatica foc. Avea acelasi gen de umor, si complet alte povesti.

La un moment dat intreb:

- Banuiesc ca ea nu mai apare, nu?.

- Ba da, a zis sa stam impreuna, sa vada cu cine m-as potrivi eu.

Asta e un test?!, am intrebat uluit.

- Un mic experiment de familie”, zice ea, "genetic matchmaking".

Finalul a fost previzibil intr-o lume a absurdului... ea m-a adaugat pe Instagram, sora ei m-a blocat definitiv. Eu mi-am jurat ca de acum incolo cer poza live cu doua degete in aer si un ziar in mana inainte de orice intalnire.